Rondul de noapte, de Rembrandt: analiză, detalii și istoria din spatele operei

Pictat în 1642, tabloul Rondul de noapte creat de olandezul Rembrandt van Rijn (1606-1669), este una dintre cele mai celebre opere ale picturii occidentale.

Pe pânză se vede un grup de soldați în care se remarcă liderul, căpitanul Frans Banning Cocq. Pictura sumbră este o icoană a secolului al XVII-lea și aparține barocului olandez.

Analiza cadrului Rondul de noapte

Despre crearea cadrului

Pânza produsă de Rembrandt a fost un comandă Pictată pe parcursul a câtorva ani (Rembrandt a primit comanda în 1639), lucrarea a fost finalizată în 1642.

Rondul de noapte este un portret de grup de miliție În acea perioadă, grupurile de miliție aveau rolul de a apăra orașul (în acest caz Amsterdam). Pe lângă sarcinile militare, oamenii participau la parade și procesiuni și simbolizau mândria civică a regiunii.

Toți membrii vopsiți erau considerați cetățeni de elită ai Amsterdamului. Era un prestigiu social și politic să faci parte din miliția locală, iar cei care doreau să facă parte din grup trebuiau să primească 600 de florini pe an și să fie de acord să nu frecventeze tavernele și bordelurile. Cei privilegiați trebuiau chiar să plătească o taxă anuală pentru a rămâne în "asociație".

În tablou, protagonistul (căpitanul Frans Banninck Cocq) îi dă ordin locotenentului său să poruncească miliției să avanseze. Grupul dezorganizat de milițieni este pictat ca și cum ar pleca la luptă (deși, de fapt, documentele istorice sugerează că aceștia mergeau doar la o paradă pe străzile orașului la prânz).

Nimeni, înainte de Rembrandt, nu realizase un portret de grup în mișcare, în plin "serviciu" (observați cum pictorul olandez înregistrează chiar și fumul de la una dintre puști).

Detaliu al armei din cadru

Caracteristici ale barocului

Merită să subliniem aici teatralitate și dramă prezente în figurile pictate, în special datorită jocului de lumini și umbre.

Liniile diagonale sunt, de asemenea, caracteristice barocului, iar în pânza lui Rembrandt ele sunt realizate prin efectul lăncilor și armelor ridicate.

Pictura prezintă, de asemenea, o noțiune consistentă de adâncime: personajele apar în straturi diferite în funcție de distanța la care se află.

O altă caracteristică importantă este faptul că tabloul este un înregistrare a timpului său Unul dintre elementele care denotă perioada istorică este prezența unui archebuz (o armă care a precedat pușca), care este purtat de un bărbat îmbrăcat în roșu în partea stângă a imaginii.

Rondul de noapte un cadru inovator

Deși este un portret de grup, Rembrandt a inovat prin faptul că nu a pictat personajele în poziții statice, ci în acțiune, cu o poziție dinamică .

Portretele de grup din epocă urmau două linii directoare de bază: trebuiau să fie fidele subiecților și să facă clare ierarhiile sociale. Pictorul olandez în Rondul de noapte îndeplinește aceste două cerințe și reinventează multe altele.

Pe ecran mai multe acțiuni au loc în același timp : un individ din partea de jos a cadrului ține steagul miliției, în colțul din dreapta un bărbat cântă la tobă, mai mulți membri ai grupului își pregătesc armele, în timp ce un câine apare lătrând în partea dreaptă jos a cadrului.

Lumina pare împrăștiată, nu uniformă (spre deosebire de celelalte portrete de grup obișnuite ale vremii). Lumina subliniază ierarhia dintre ofițerii prezenți în imagine: personajele din față, mai luminate, ar fi cele mai importante.

De-a lungul anilor, s-a pus întrebarea dacă protagoniștii au plătit în plus pentru a li se acorda mai multă importanță. Nu pare să se fi ajuns la nicio concluzie în această privință, dar, în orice caz, se știe că fiecare dintre cei optsprezece participanți a plătit pictorului pentru a fi portretizat.

Puncte forte ale Consiliului de administrație Rondul de noapte

1. Căpitanul Frans Banninck Cocq

Căpitanul privește privirea privitorului în față. Frans Banninck Cocq a fost primarul orașului Amsterdam și reprezentant al conducerii protestante olandeze. Lumina din tabloul lui Rembrandt îi subliniază importanța și protagonismul. O curiozitate: mâna căpitanului își proiectează umbra pe hainele locotenentului.

2. Locotenentul Willem van Ruytenburgh

Locotenentul apare din profil, atent la ordinele date de căpitan. El îi reprezintă pe catolicii olandezi și este intermediarul între căpitan și restul milițienilor.

3. fetele

Pe ecran se văd două fete luminate care aleargă. Cea din spate este abia perceptibilă, i se vede doar figura. Cea din față, în schimb, era un fel de mascotă a grupului. Ea poartă o găină moartă atârnată de centură și un pistol (ambele simboluri ale companiei).

Deși are dimensiunile unui copil, fata poartă chipul unei femei adulte. Soția pictorului, Saskia, a murit în anul Rondul de noapte a fost finalizată, iar unii istorici de artă subliniază că este vorba de chipul său prezent pe fața fetei.

4. scut

Scutul a fost adăugat picturii ceva mai târziu, pentru a consemna cine erau oamenii reprezentați.

5. stegar

Steagul din partea de jos a ecranului poartă steagul grupului de miliție.

6. rembrandt

Mulți istorici de artă bănuiesc că bărbatul cu beretă care apare pentru scurt timp în fundalul imaginii ar fi pictorul Rembrandt însuși, care s-a reprezentat pe pânză alături de milițieni.

Tăierea cadrului

În 1715, tabloul original a fost tăiat (tăiat) pe toate cele patru laturi pentru a se potrivi într-un spațiu destinat acestuia în clădirea Primăriei din Amsterdam.

Această tăiere a dus la eliminarea a două personaje de pe ecran. Vedeți mai jos ecranul original, înainte de tăiere:

Consiliul de administrație Rondul de noapte înainte de a fi tăiat în 1715.

În prezent, cunoaștem doar imaginea reală, în întregime, deoarece căpitanul Frans Banninck Cocq a comandat alte două copii ale picturii, care au rămas intacte.

Schimbarea numelui cadrului

Numele original al ecranului pe care îl cunoaștem astăzi ca fiind Rondul de noapte a fost Compania lui Frans Banning Cocq și Willem van Ruytenburch .

Abia mult mai târziu, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, piesa a devenit Rondul de noapte datorită fundalului ecranului care era foarte întunecat, dând ideea că este vorba de un peisaj nocturn (în ciuda faptului că imaginea era diurnă și descria o oprire care a avut loc la prânz).

După o restaurare, lacul întunecat a fost îndepărtat și pictura poate fi mai bine observată.

Restaurare

Luni, 8 iulie 2019, a început restaurarea capodoperei lui Rembrandt, care va fi realizată de douăzeci de experți internaționali.

Particularitatea acestei lucrări de restaurare constă în faptul că toate lucrările vor fi efectuate în văzul publicului. Pictura va rămâne în același loc și se va instala sticlă pentru a proteja zona în care vor lucra restauratorii.

Restaurarea va fi, de asemenea, transmisă online și în direct.

Restaurarea a costat 3 milioane de euro și ar trebui să dureze un an, potrivit directorului muzeului, Taco Dibbits.

Atacurile de pe tablă

În 1911, un cizmar șomer a lovit tabloul în semn de protest.

În septembrie 1975, un bărbat a atacat pânza cu un cuțit de pâine, provocând daune serioase picturii. În timpul atacului, bărbatul a spus că "a făcut-o pentru Domnul". Paznicii muzeului au încercat să-l stăpânească, dar pânza a fost deteriorată. Acesta a fost cel de-al doilea atac suferit de pictură.

Un al treilea atac a avut loc în 1990, când un bărbat a aruncat acid peste pictură.

După fiecare dintre aceste evenimente tragice Rondul de noapte a fost restabilit.

Premiul cu numărul 10.000.000 al vizitatorului

În 2017, Rijksmuseum a decis să lanseze o campanie pentru a sărbători redeschiderea sa. Ideea a fost de a premia vizitatorul numărul 10.000.000, iar norocosul va câștiga o seară cu tabloul Rondul de noapte .

Câștigătorul a fost Stefan Kasper, un profesor și artist care și-a petrecut noaptea pe un pat în fața tabloului.

Aflați mai multe despre această campanie inovatoare:

Informații practice

De asemenea, cunoașteți