Cele mai bune 11 melodii braziliene din toate timpurile

Știm cu toții că muzica braziliană este o bogăție de creații talentate, este criminal să alegi doar unsprezece melodii pentru această listă.

În orice caz, am acceptat provocarea și le-am selectat pe cele care ni se par a fi cele mai speciale compoziții din toate timpurile.

1. Construcții de Chico Buarque

Cântecul Construcții Versurile sunt lungi și elaborate și spun povestea vieții unui muncitor în construcții.

Practic, întreaga compoziție este structurată pe exercițiul comparației, "cum" se repetă aproape până la epuizare pentru a caracteriza viața de zi cu zi a muncitorului.

Cântecul începe prin a povesti despre plecarea muncitorului de acasă pentru o nouă zi de muncă și se încheie cu moartea tragică și accidentală a subiectului, care rămâne nenumit pe tot parcursul melodiei.

Am iubit acel moment ca și cum ar fi fost ultimul.

Și-a sărutat soția ca și cum ar fi fost ultima

Și fiecare dintre copiii tăi ca și cum ar fi singurul.

Și a trecut strada cu pasul ei timid

A escaladat clădirea ca o mașină

A ridicat patru ziduri solide pe palier

Cărămidă cu cărămidă într-un design magic

Ochii tăi au fost opacizați de ciment și lacrimi

S-a așezat să se odihnească de parcă ar fi sâmbătă

A mâncat fasole și orez ca un prinț

A băut și a plâns ca un naufragiat.

Dansa și râdea ca și cum ar fi ascultat muzică

Și s-a împiedicat prin cer ca un bețivan

Și plutea în aer ca o pasăre

Și a ajuns pe podea ca un pachet flasc.

Agonizat în mijlocul trotuarului public

A murit pe contrasens, îngreunând traficul rutier

Am iubit acel moment ca și cum ar fi fost ultimul.

Și-a sărutat soția ca și cum ea ar fi fost singura

Și fiecare dintre copiii săi ca și cum ar fi risipitorul

Și a traversat strada cu pasul lui de bețiv.

A escaladat clădirea ca și cum ar fi fost solidă.

A ridicat patru ziduri magice pe palier

Cărămidă cu cărămidă într-un design logic

Ochii lui s-au întunecat de ciment și de trafic

S-a așezat să se odihnească ca un prinț

Mânca fasole și orez ca și cum ar fi fost cea mai bună mâncare.

A băut și a plâns ca o mașină.

A dansat și a râs ca și cum ar fi fost următorul

Și s-a împiedicat în cer de parcă ar fi auzit muzică

Și a plutit în aer ca și cum ar fi fost sâmbătă.

Și a ajuns pe podea ca un pachet timid.

Agonizat în mijlocul promenadei naufragiaților

A murit pe contrasens deranjând publicul

Am iubit acel timp ca o mașină

Și-a sărutat soția ca și cum ar fi fost logic.

A ridicat patru ziduri flasce pe palier.

S-a așezat să se odihnească ca o pasăre

Și plutea în aer ca un prinț

Și a ajuns pe podea ca un pachet de bețivani.

A murit pe contrasens perturbând ziua de sâmbătă

Pentru această pâine de mâncat, pentru acest pământ pe care să dormim

Certificatul de a se naște și concesia de a zâmbi

Pentru că mă lași să respir, pentru că mă lași să exist

Dumnezeu îți va plăti înapoi

Pentru cachaça gratuită pe care trebuie să o înghițim

Pentru fumul și rușinea pe care trebuie să le vomităm

Pentru eșafodajele pendulante pe care trebuie să cădem

Dumnezeu îți va plăti înapoi

Pentru ca femeia tâmplar să ne laude și să ne scuipe pe noi

Și de muște care ne sărută și ne acoperă

Și pentru pacea supremă care ne va răscumpăra în cele din urmă

Dumnezeu îți va plăti înapoi

Aflați analiza în profunzime a melodiei Construção, de Chico Buarque.

Coperta albumului Construção, de Chico Buarque.

Profitați de ocazie pentru a descoperi și alte melodii memorabile ale lui Chico Buarque.

2. Fata din Ipanema de Antônio Carlos Jobim și Vinícius de Moraes

Un clasic al bossa nova din anii '60 din Rio de Janeiro, Fata din Ipanema Cântecul este un parteneriat între Antonio Carlos Jobim, responsabil de muzică, și Vinícius de Moraes, autorul versurilor. Creat în 1962, cântecul a fost, în același an, înregistrat și în limba engleză.

Cadrul melodiei este zona de sud a orașului Rio de Janeiro, mai precis plaja Ipanema. Muza inspiratoare a fost Helô Pinheiro, care locuia în cartier și care atrăgea atenția bărbaților care treceau prin zonă.

Uită-te la cel mai frumos lucru

Mai plin de har

Ea este, domnișoară.

Care vine și pleacă

Într-un leagăn dulce

Pe drumul spre mare

Fata cu un corp de aur

Soarele din Ipanema

Balansul tău e mai mult decât un poem

E cel mai frumos lucru pe care l-am văzut vreodată.

Ah, de ce sunt atât de singur?

Ah, de ce e totul atât de trist?

Ah, frumusețea care există

Frumusețea care nu e doar a mea

Care trece și el singur

Ah, dacă ar fi știut

Că atunci când va trece

Întreaga lume este plină de har

Și devine și mai frumos

Din cauza iubirii

Dacă vreți să descoperiți istoria acestui ilustru cântec Bossa Nova, aflați totul despre piesa Girl from Ipanema, de Tom Jobim și Vinicius de Moraes.

Fata din Ipanema, Helô Pinheiro, alături de parolierul Vinícius de Moraes.

3. Bucurie, bucurie de Caetano Veloso

Melodia, care este o icoană a tropicalismului brazilian, a învins zidurile timpului și a ajuns să fie cunoscută dincolo de perioada istorică în care a fost compusă. Opera lui Caetano Veloso are versuri și muzică de autor.

Cunoaște cele mai mari melodii ale Tropicália.

Marșul a fost prezentat inițial pe 21 octombrie 1967 în cadrul Festivalului de muzică populară braziliană de la TV Record și a fost inițial respins de public. Treptat, a căzut în grațiile publicului și, în ciuda favoritismului, a obținut locul patru în concurs. Caetano Veloso, până atunci un tânăr necunoscut, a fost propulsat spre celebritate odată cu crearea melodiei Alegria, alegria.

Mergând împotriva vântului

Fără batista și fără panky

În soarele de aproape decembrie

Voi

Soarele se sparge în crime

Nave spațiale, gherile

În frumoși cardinali

Voi

Pe fețele președinților

În sărutări mari de dragoste

În dinți, picioare, steaguri

Bomba și Brigitte Bardot

Soarele pe standurile de reviste

Mă umple de bucurie și de lene

Cine citește atâtea știri

Voi

Între fotografii și nume

Ochi plini de culoare

Cufărul plin de iubiri deșarte

Voi

De ce nu, de ce nu

Ea se gândește la căsătorie

Și nu m-am mai dus niciodată la școală.

Fără batista și fără panky

Voi

Vreau o Coca-Cola.

Ea se gândește la căsătorie

Și un cântec mă liniștește

Voi

Între fotografii și nume

Fără cărți și fără pușcă

Fără foame, fără telefon

În inima Braziliei

Ea nici măcar nu știe că m-am gândit

Despre cântatul la televizor

Soarele este atât de frumos

Voi

Fără șmecherie, fără panică

Nimic în buzunar sau în mâini

Vreau să continui să trăiesc, să iubesc

Voi

De ce nu, de ce nu?

De ce nu, de ce nu?

De ce nu, de ce nu?

Aflați mai multe despre cântecul Alegria, Alegria de Caetano Veloso.

4. Drão de Gilberto Gil

Gilberto Gil a reușit să creeze o frumoasă compoziție despre unul dintre cele mai triste momente din viața omului: despărțirea de iubire. Autor al versurilor și al muzicii, Gil a compus-o în 1981 în onoarea fostei sale partenere Sandra Gadelha. Căsnicia lor de 17 ani a supraviețuit exilului la Londra în timpul dictaturii militare și a produs trei fructe: Pedro, Preta și Maria.

Creația este, așadar, autobiografică și este capabilă să transmită pace, seninătate și recunoștință chiar și după recentul divorț. Drão, porecla dată Sandrei de Maria Bethânia, în versurile lui Gilberto Gil rimează cu grão (grâu). Repetarea cuvântului grão (grâu) demistifică ideea că sfârșitul unei căsnicii este moartea relației și subliniază că întâlnirile pot fi resemnificate, dând astfel naștere la o nouărelație.

Drão!

Dragostea cuiva este ca un bob

O sămânță de iluzie

Trebuie să moară ca să germineze

Plantează undeva

Învierea pe pământ

Semănatul nostru

Cine poate face ca dragostea să moară

Călătoria noastră

Mers greu

Prin noaptea întunecată

Drão!

Nu te gândi la separare

Nu-ți frânge inima

Iubirea adevărată e zadarnică

Se întinde la infinit

Imens monolit

Arhitectura noastră

Cine poate face ca dragostea să moară

Călătoria noastră

Pat Tatami

Pe viață

Drão!

Băieții sunt toți sănătoși.

Păcatele sunt toate ale mele

Dumnezeu îmi cunoaște mărturisirea

Nu e nimic de iertat

De aceea trebuie să existe mai multă compasiune

Cine poate face

Care iubesc să moară

Dacă dragostea e ca un bob

Moare, se naște grâul

Trăiește, moare pâinea

Drão!

Drão!

Gilberto Gil și Sandra Gadelha înainte de despărțire și de înființarea grupului Drão .

Aflați mai multe despre cântecul Drão, de Gilberto Gil.

5. Știu că te voi iubi de Antônio Carlos Jobim și Vinícius de Moraes

Tom Jobim stabilea deseori parteneriate cu alți creatori, iar această compoziție a fost un alt caz de întâlnire frumoasă între muzica sa și versurile lui Vinícius de Moraes. Creată în 1959, piesa este o odă adusă iubirii romantice de un textier care era un amant inveterat: Vinícius de Moraes s-a căsătorit de nouă ori și a trecut prin viață ca un amant avid.

Muzica Știu că te voi iubi a avut o serie de înregistrări și interpretări, poate cea mai cunoscută versiune a fost cea a cântăreței braziliene Maysa.

Știu că te voi iubi

Toată viața mea, te voi iubi

În fiecare rămas bun, te voi iubi

Cu disperare

Știu că te voi iubi

Și fiecare vers al meu va fi

Să-ți spun

Că știu că te voi iubi

Pentru toată viața mea

Știu că o să plâng

Cu fiecare absență a ta, voi plânge

Dar fiecare întoarcere a ta va șterge

Ceea ce mi-a provocat această absență a ta

Știu că voi suferi

Eterna nenorocire de a trăi

Așteptând să locuiesc lângă tine

Pentru toată viața mea

6. Melcul de João Batista do Vale

Compoziția lui João Batista do Vale este un portret al culturii nord-estice și a făcut parte din emisiunea Opinião. Creația este un omagiu adus păsării caracara - un fel de pasăre de pradă - des întâlnită în sertão din nord-est. Creatorul versurilor și al muzicii s-a născut în Maranhão, a fost sărac și a avut o educație precară. Cu toate acestea, a creat peste patru sute de cântece, unele dintre ele imortalizate drept Melcul e Calcă pe cerb .

Înregistrat inițial de Maria Bethânia în 1964, cântecul a fost reînregistrat de o serie de artiști, printre care Zé Ramalho, Chico Buarque și Otto.

Melcul

Înapoi în sertão

E un gândac care zboară ca un avion.

E o pasăre malefică.

Ciocul său este curbat ca un șoim.

Melcul

Când vede un câmp ars

Zboară, cântând,

Melcul

Mergeți la vânătoare

Carcară mănâncă și șarpele ars

Când vine iarna

Sertão nu mai are câmpuri arse

Carcará încă nu suferă de foame

Burrego care se naște în baixada

Melcul

Prindeți, ucideți și mâncați

Melcul

Nu vei muri de foame

Melcul

Mai mult curaj decât acasă

Melcul

Prindeți, ucideți și mâncați

Carcară e rău, e un bătăuș

E vulturul din spate, din spate.

Băiatul cel nou nu poate să plece.

Trage de buric până când omoară

Melcul

Prindeți, ucideți și mâncați

Melcul

Nu vei muri de foame

Melcul

Mai mult curaj decât acasă

Melcul

Amintiți-vă de performanța Mariei Bethânia din 1965:

7. Timpul nu stă pe loc de Cazuza și Arnaldo Brandão

Creat în 1988, cântecul a fost emblema albumului din același an al lui Cazuza. Versurile au servit atât ca o critică socială, cât și ca o declarație personală a unei persoane care trăia într-o țară afectată de corupție și ipocrizie. Merită să ne amintim că melodia a fost creată la scurt timp după căderea dictaturii militare și, prin urmare, se adresa unei populații care era încă extrem de conservatoare.

Cu un an înainte ca versurile să fie scrise, Cazuza a descoperit că are virusul HIV, până atunci o boală foarte puțin cunoscută și extrem de letală.

Fotografierea soarelui

Sunt puternic, sunt din întâmplare

Mitraliera mea plină de tristeți

Sunt un tip.

Obosit de alergat

În direcția opusă

Fără podium sau sărutul iubitei

Sunt mai mult un tip

Dar dacă găsești

Că sunt învins

Fiți conștienți de faptul că datele sunt încă în desfășurare

Pentru că timpul, timpul nu se oprește

La fiecare două zile

Supraviețuiesc fără o zgârietură

Din mila celor care mă urăsc

Piscina ta este plină de șobolani

Ideile tale nu corespund faptelor

Timpul nu stă pe loc

Văd viitorul repetând trecutul

Văd un muzeu de mari noutăți

Timpul nu stă pe loc

Nu se oprește, nu, nu se oprește.

Nu am nici o întâlnire pentru a sărbători

Câteodată zilele mele sunt egale

Căutând un ac în carul cu fân

În nopțile reci e mai bine să nu te naști

Pe timp de caniculă, tu alegi: ucizi sau ești ucis

Și așa am devenit brazilieni

Te numesc hoț, poponar, drogat...

Ei transformă întreaga țară într-un bordel.

Pentru că în acest fel câștigi mai mulți bani

Piscina ta este plină de șobolani

Ideile tale nu corespund faptelor

Timpul nu stă pe loc

Văd viitorul repetând trecutul

Văd un muzeu de mari noutăți

Timpul nu stă pe loc

Nu se oprește, nu, nu se oprește.

La fiecare două zile

Supraviețuiesc fără o zgârietură

Din mila celor care mă urăsc

Piscina ta este plină de șobolani

Ideile tale nu corespund faptelor

Timpul nu stă pe loc

Văd viitorul repetând trecutul

Văd un muzeu de mari noutăți

Timpul nu stă pe loc

Nu se oprește, nu, nu se oprește.

Aflați analiza în profunzime a melodiei O Tempo Não Para, de Cazuza.

8. Acuarelă de Toquinho și Maurizio Fabrizio

Inițial, Toquinho a creat prima parte a unui cântec care era tema unei telenovele de la Globo. Maurizio Fabrizio, un italian care a venit să trăiască în Brazilia, după ce a auzit creația lui Toquinho a arătat o compoziție similară și amândoi, atunci, au decis să adune materialul pe care îl aveau pentru a compune Acuarelă .

Cântecul a fost înregistrat pentru prima dată în Italia sub numele de Acquarello Toquinho a tradus și adaptat versurile și a lansat piesa în Brazilia, unde s-a bucurat de un succes imens.

În 1983, fabrica Faber Castell a produs o reclamă care a fost, de asemenea, responsabilă pentru răspândirea și stabilirea mai departe a clasicului Toquinho:

Pe o foaie de hârtie

Desenez un soare galben

Și cu cinci sau șase drepte

Este ușor să faci un castel

Mi-am plimbat creionul prin mână

Și-mi dau o mănușă

Și dacă fac să plouă, cu două riscuri

Am o umbrelă.

Dacă un strop de vopsea

Cade pe o bucățică de hârtie albastră

Într-o clipă îmi imaginez

Un pescăruș frumos care zboară pe cer

Zboară, se învârte

Imensa curbă nord-sud

Mă duc cu ea într-o excursie

Hawaii, Beijing sau Istanbul

Am pictat o barcă cu pânze

Navigație albă

E atât de mult cer și mare

Într-un sărut albastru

Printre nori vine o răsărire

Un frumos avion roz și roșu

Colorare de jur împrejur

Cu luminile sale intermitente

Imaginează-ți și el pleacă

Senină și frumoasă

Și dacă vrem

O să aterizeze

Pe o foaie de hârtie

Am proiectat o navă de plecare

Cu niște prieteni buni

Băutură cu viață

De la o Americă la alta

Pot să trec într-o secundă.

Întorc o busolă simplă

Și într-un cerc fac lumea

Un băiat merge

Și mergând ajunge la perete

Și chiar în față așteptând

Pentru noi, viitorul este

Iar viitorul este un astronaut

Pe care încercăm să o pilotăm

Nu ai timp sau milă

Nu e timp să ajungi

Fără a cere permisiunea

Ne schimbă viața

Și apoi invită

Râzând sau plângând

Acest drum nu este al nostru

A ști sau a vedea ceea ce va urma

Sfârșitul nu-l știe nimeni

Destul de sigur unde se duce

Să mergem cu toții.

Pe un podium frumos

De o acuarelă care într-o zi, în sfârșit

Se va decolora

Pe o foaie de hârtie

Desenez un soare galben

Asta va decolora

Și cu cinci sau șase drepte

Este ușor să faci un castel

Care va decolora

Întorc o busolă simplă

Și într-un cerc fac lumea

Care va decolora

Descoperă o analiză completă a melodiei Aquarela.

9. Sosseossego de Tim Maia

Înregistrat în 1978, cântecul de dans Sosseossego Melodia lui Tim Maia a fost inspirată de cântecul Boot leg, înregistrat în 1956 de soulmanul nord-american Booker T. Melodia lui Tim Maia a făcut parte din LP-ul Disco Club, la care au mai participat formația Black Rio, Hyldon și chitaristul Pepeu Gomes.

Sosseossego a fost unul dintre cele mai mari hituri ale artistului de la Bricklayer și a devenit o prezență sigură pe toate listele cluburilor de noapte din Rio.

Haide, nu mă înmuia.

Cu această discuție despre angajare

Nu vezi, nu-mi place asta.

Ce vreau eu?

Liniște, vreau liniște

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Haide, nu mă înmuia.

Cu această discuție despre angajare

Nu vezi, nu-mi place asta.

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Ce vreau eu?

Coperta LP Club disco de Tim Maia.

10. Țară tropicală de Jorge Ben

Cântecul a devenit cunoscut pentru prima sa versiune, cântată de Wilson Simonal, în iulie 1969. Subliniem că melodia s-a potrivit ca o mănușă în momentul istoric pe care îl traversa țara: versurile ufaniste erau în contradicție cu elogiul patriotic pe care îl propovăduia dictatura militară, aflată la conducerea țării din 1964.

Gal Costa a înregistrat și ea o versiune a cântecului, la fel ca și Ivete Sangalo, ani mai târziu.

Trăiesc într-o țară tropicală, binecuvântată de Dumnezeu.

Și frumoasă prin natura ei, dar ce frumusețe

În februarie (în februarie)

Tem carnaval (there's carnival)

Am un Beetle și o chitară

Sunt flamand

Am o nepoată

Se numește Tereza

Sambaby

Sambaby

Sunt un băiat cu o mentalitate medie

Așa e, dar sunt fericit la fel.

Pentru că nu datorez nimic nimănui

Căci sunt fericit

Foarte mulțumit de mine însumi

Trăiesc într-o țară tropicală, binecuvântată de Dumnezeu.

Și frumoasă prin natura ei, dar ce frumusețe

În februarie (în februarie)

Tem carnaval (there's carnival)

Am un Beetle și o chitară

Sunt flamand

Am o nepoată

Se numește Tereza

Sambaby

Sambaby

Poate că nu sunt un lider de trupă

Da, dar la fel ca acasă

Toți prietenii mei, tovarășii mei mă respectă.

Da, ăsta e motivul simpatiei.

De putere, de ceva mai mult și de bucurie

Eu sunt Flamê

Tê una nê

Chamá Terê

Eu sunt Flamê

Tê una nê

Chamá Terê

Din Brazilia mea

Sunt flamand

Și am o noră

Se numește Tereza

Sunt flamand

Și am o noră

Se numește Tereza

Coperta LP-ului lui Jorge Ben, lansat în 1969.

11. Podeaua de cretă de Zé Ramalho

Precum și Drão de Gilberto Gil, Podeaua de cretă Cu versuri și muzică scrise de Zé Ramalho, cântecul este de asemenea autobiografic și ajută la procesarea înstrăinării dintre un cuplu.

În cazul lui Chalk Chalk, despărțirea a avut loc pentru că femeia pe care o iubea era căsătorită și influentă și nu era dispusă să renunțe la relația ei pentru a fi cu un tip pe care îl cunoscuse în timpul carnavalului. Ceea ce pentru ea a fost o aventură trecătoare, pentru Zé Ramalho a fost motiv de suferință enormă.

Melodia a fost deja reînregistrată de mai mulți artiști, precum Elba Ramalho și Zeca Baleiro.

Mă cobor din această singurătate

Am împrăștiat lucrurile

Pe o podea de cretă

Sunt doar vise prostești

Torturându-mă

Fotografii decupate

Jurnale în foi

Adesea!

Voi juca cu tine

Pe o cârpă pentru a ține confetti

Voi juca cu tine

Pe o cârpă pentru a ține confetti

Trag cu ghiulele

Este inutilă, pentru că există

Un mare vizir

Sunt atât de multe violete vechi

Fără o pasăre colibri

Am vrut să folosesc, cine știe

O cămașă de forță

Sau Venus

Dar nu voi face mișto de noi

Doar o singură țigară

Nici măcar nu te voi săruta.

Îmi cheltui rujul așa

Acum iau

Un camion pe prelată

Am să mă duc să mă culc din nou.

Pentru totdeauna am fost înlănțuit

Pe călcâiele tale

Cei douăzeci de ani ai mei de copilărie

S-a terminat, dragă!

Freud explică

Nu mă voi murdări

Fumatul unei singure țigări

Nici măcar nu te voi săruta.

Îmi cheltui rujul așa

În ceea ce privește pânza de confetti

Carnavalul meu s-a terminat

Și asta explică de ce sexul

Este un subiect popular

În rest, am plecat!

În rest, am plecat!

În rest, am plecat!

Gata!

Descoperiți versiunea originală de studio:

Aflați analiza în profunzime a melodiei Chalkboard, de Zé Ramalho.

Cultura geniului în Spotify

Ascultați aceste și alte cântece în lista de redare pe care le-am pregătit pentru tine:

De asemenea, cunoașteți